„Căci Eu, Dumnezeu, ştiu gândurile cu privire la voi: gânduri de pace, şi nu de
nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.”

Sfânta Scriptură
Ieremia 29:11

Te invităm să te bucuri alături de noi cu ocazia zilei de 8 Martie într-un ambient decent şi plăcut, unde poţi afla mai multe despre viitorul tău.

Joi, 8 Martie 2012
ora 18:00

Biserica Punctul Zero
Str. Alexandru Ioan Cuza Nr. 6

“Derek Prince a scris o carte pentru soţi şi taţi, o carte practică şi fascinantă, ce izvorăşte din experienţa sa de-o viaţă. Merită cu prisosinţă să fie citită.” – Lyndon Bowring, preşedinte executiv al CARE

DVD 1
1. Temelia credinţei
2. Autoritatea şi puterea Cuvântului

DVD 2
3. Cum să clădeşti temelia
4. Credinţa şi faptele

DVD 3
5. Botezul în apă
6. Botezul în Duhul Sfânt

DVD 4
7. Transmiterea puterii lui Dumnezeu
8. Sfârşitul vremurilor

DVD 5
9. Învierea morţilor
10. Judecata veşnică

De ce există creştini căzuţi, creştini adormiţi, creştini legaţi de robia păcatului sau de puterea celui rău?

Nu este aceasta o contradicţie în sine? Când zeci de pasaje din Sfânta Scriptură susţin chemarea credinciosului de a trăi o viaţă de biruinţă asupra păcatului şi asupra celui rău, de ce starea Bisericii lui Hristos este alta?
Nu este aceasta o problemă gravă, ce necesită rezolvare?
Nu este aceasta o dilemă teologică?
Care este cu adevărat sursa eşecului tău de a trăi în binecuvântările crucii lui Hristos?
Sau, mai bine spus, cunoşti binecuvântările crucii lui Hristos, ca să le poţi trăi?

Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că predicarea crucii este puterea lui Dumnezeu pentru cei care sunt pe calea mântuirii (1 Corinteni 1:18).
Crucea nu vorbeşte doar despre iertarea păcatelor. Predicarea crucii este puterea lui Dumnezeu. Când înţelegi cu adevărat crucea lui Hristos, ai parte cu adevărat de puterea lui Hristos de a trăi ca El.

Crucea lui Hristos nu se adresează şi nu vorbeşte doar despre trecutul tău păcătos.
Crucea lui Hristos este promisiunea şi esenţa vieţii tale de zi cu zi.
Crucea lui Hristos este siguranţa viitorului.

Jertfa de ispăşire a lui Isus Hristos are putere de mântuire (salvare):

• putere de a fi salvat de păcat, de cel rău şi de puterea morţii;
• putere de a-ţi transforma viaţa şi de a te împăca cu Dumnezeu;
• putere de a te aduce într-o relaţie vie cu Dumnezeu-Tatăl, având statutul de copil al Său.

Crucea lui Hristos este punctul zero al vieţii tale!
Vino să auzi, să primeşti şi să experimentezi „Puterea crucii” într-o atmosferă de închinare şi predicare sub puterea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu.

STRUCTURA CONFERINŢEI:

INTRARE LIBERĂ

Vorbitor
Fănel Şerban – pastor Biserica „Punctul Zero” Braşov

Locatie
Braşov, Hotelul Aro Palace (vizavi de Parcul Central şi Casa Armatei)
Sala de conferinţe Europa 2, etajul I

Program
Sâmbătă, 28 mai 2011

10.00 – 13.00: închinare şi primele două sesiuni
13.00 – 15.00 pauza
15.00 – 19.00 închinare, sesiunile 3 şi 4, slujire prin rugăciune
Între sesiuni vor fi coffee-breakuri de 20 de minute.

Temele pe sesiuni

sesiunea I “Crucea lui Hristos este puterea lui Dumnezeu!”
sesiunea II “Crucea lui Hristos – locul salvarii!”
sesiunea III “Crucea lui Hristos – locul restaurarii!”
sesiunea IV “Crucea lui Hristos – locul infierii!”
Slujire prin rugăciune

Daca ti s-ar cere sa descrii viata crestina in cateva cuvinte, cum ai raspunde? In ce ma priveste, eu as raspunde simplu si fara ezitare: a-L urma pe Isus. Aceasta este esenta vietii crestine.

Acest lucru este viu ilustrat in intamplarea cu Matei, vamesul (Matei 9.9). Pe cand acesta colecta taxele, Isus a trecut pe langa el si a spus un singur cuvant: “Urmeaza-Ma”. Destinul vesnic al lui Matei a depins de raspunsul sau. El s-a ridica si L-a urmat pe Isus.

Doua conditii preliminare esentiale

Daca noi ne decidem sa raspundem ca Matei, vom descoperi ca exista doua conditii preliminare esentiale inainte de a putea incepe urmarea lui Isus: “Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze” (Matei 16.24). In primul rand, trebuie sa ne lepadam de noi insine; si, in al doilea rand, trebuie sa luam crucea.

A ne lepada de noi insine inseamna a spune NU. Trebuie sa spunem nu eului nostru insistent, pretentios si insetat de autoafirmare. Rugaciunea noastra trebuie sa fie ca un ecou al rugaciunii lui Isus, din Ghetsimani: “Faca-se nu voia Mea, ci a Ta” (Luca 22.42b).

Abia dupa ce ne-am lepadat de noi insine putem sa luam crucea. Cineva a definit crucea noastra ca fiind locul unde se intersecteaza voia lui Dumnezeu cu voia noastra. Este, in realitate, locul executiei.

In Romani 6.6, Pavel ne spune ca “omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El [Isus]“. Omul vechi este natura rebela, infumurata, pe care fiecare dintre noi a mostenit-o de la stramosul nostru comun, Adam.

Dumnezeu are o singura solutie pentru omul nostru vechi. El nu il trimite la biserica, la scoala duminicala, El nu-l invata regula de aur sau il indruma spre un alt nivel de autoperfectionare. Solutia lui Dumnezeu este simpla si definitiva: executia.

Vestea buna a Evangheliei este ca executia a avut loc atunci cand Isus a murit pe cruce. Omul nostru vechi a fost crucificat in acel moment in El. Acesta este un fapt istoric; el este adevarat, indiferent daca il cunoastem sau nu, ori il credem sau nu. Dar, pentru a beneficia de pe urma lui, trebuie atat sa cunoastem acest adevar, cat si sa il credem.

Dumnezeu m-a atentionat intr-un vis

Cu aproape 50 de ani in urma, am condus intalniri regulate de evanghelizare in Londra, la Speaker’s Corner, Marble Arch. Intr-una din noptile din acea perioada am avut un vis intens, in care am visat un barbat care predica la Speaker’s Corner. Mesajul predicat de acel barbat era bun, dar nu-mi placea un lucru referitor la infatisarea sa. Trupul sau parea stramb si omul parea sa aiba picioare diforme. Totusi, nu am dat nicio importanta acestui vis.

Dupa aproximativ o saptamana, am avut exact acelasi vis si am tras concluzia ca Dumnezeu vrea sa-mi transmita ceva. Am intrebat: “Doamne, cine este acel om? Predica sa a fost buna, insa nu-mi place cum arata. Cine este el?” Raspunsul din partea Domnului a venit imediat si direct: “Tu esti acel om!” Dumnezeu cerea in mod clar anumite schimbari importante din partea mea, dar nu stiam exact ce anume.

Venise perioada Pastelui si reflectam la evenimentul crucificarii. Aveam in minte imaginea a trei cruci pe un deal. Crucea din mijloc era mai inalta decat celelalte doua.

“Pentru cine a fost ridicata crucea din mijloc?”, m-a intrebat Duhul Sfant. Dar apoi m-a avertizat: “Fii atent cum raspunzi.”

M-am gandit o vreme si apoi am zis: “Crucea din mijloc a fost facuta pentru Baraba, insa, in ultimul moment, Isus i-a luat locul.”

“Deci Isus a luat locul lui Baraba”, a continuat Duhul Sfant. “Dar tu ai spus ca Isus a luat locul tau.”

“Da, asa e”, am raspuns.

“Deci tu trebuie sa fii Baraba!”

In acel moment am vazut cu o claritate absoluta: eu sunt tocmai criminalul pentru care a fost pregatita crucea. A fost facuta pe masura mea. Acolo ar fi trebuit sa ma aflu eu.

Am fost obligat sa ma identific cu autoevaluarea lui Pavel din Romani 7.18: “Stiu, in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pacatoasa …” Am observat ca fiecare domeniu din personalitatea mea a fost imbibat de stricaciunea pacatului. Nu exista in mine niciun lucru care era pur, care era bun, care ar fi putut merita favoarea lui Dumnezeu.

Insa cum ar trebui sa reactionez?

Am observat ca Pavel a descris in Romani 6.6-13 patru pasi succesivi:

Versetul 6: Mai intai de toate, trebuie sa stiu ca natura mea pacatoasa a fost data mortii atunci cand Isus a murit pe cruce. Acesta era primul pas esential, din care decurg toti ceilalti.

Versetul 11: Trebuie sa ma socotesc (sa ma consider) mort, la fel cum si Isus a fost mort.

Versetul 12: Avand acest fundament, trebuie sa refuz cu fermitate ca pacatul sa continue sa ma domine.

Versetul 13: Trebuie sa ma prezint lui Dumnezeu ca unul care a inviat din morti si trebuie sa Ii supun madularele mele fizice ca unelte (literal: arme) ale neprihanirii. Faptul ca a fost folosit cuvantul “arme” ma avertizeaza ca voi avea de infruntat opozitie din partea Satanei.

Intreita purtare de grija a lui Dumnezeu

Pentru asigurarea unei eliberari depline de sub tirania pacatului este necesara o aprovizionare intreita din partea lui Dumnezeu. Mai intai, El a trebuit sa Se ocupe de pacatele noastre – faptele pacatoase pe care noi toti le-am comis. Deoarece Isus a platit pe cruce intreaga pedeapsa pentru pacatele noastre, Dumnezeu ne poate ierta, fara a face un compromis in ce priveste dreptatea Sa. Deci prima Sa aprovizionare este iertarea.

Dar apoi Dumnezeu a trebuit sa Se ingrijeasca de natura noastra stricata din noi, care ne determina sa comitem pacate. Aprovizionarea Sa a fost executia – darea la moarte a firii pacatoase. Dar vestea buna este ca acea executie a avut loc cu mai mult de 19 secole in urma, cand Isus a murit pe cruce.

Insa acesta nu este finalul. Scopul lui Dumnezeu este sa inlocuiasca omul vechi, pacatos, cu om nou, creat de El. Aceasta purtare de grija este explicata in Efeseni 4.22-24:

” … cu privire la felul vostru de viata din trecut, sa va dezbracati de omul cel vechi …

si sa va innoiti in duhul mintii voastre,

si sa va imbracati in omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si sfintenie pe care o da adevarul.”

Totusi, nu trebuie sa luam de la sine inteles ca omul vechi va accepta pasiv sentinta sa la moarte. Dimpotriva, din cand in cand el se va lupta cu inversunare pentru a-si recastiga controlul asupra noastra. Asa se explica cuvintele de avertizare, date de Pavel in Coloseni, capitolul 3.

In versetul 3, el spune: “Caci voi ati murit …”, dar apoi, in versetul 5, el spune: “De aceea, omorati madularele voastre care sunt pe pamant …” Trebuie sa acceptam, prin credinta, ca moartea omului nostru vechi este un fapt implinit si trebuie sa ne impotrivim activ incercarilor sale de a recapata controlul asupra noastra.

O evaluare spirituala personala

Din pacate, multi crestini sinceri nu au inteles sau nu au tras niciodata vreun folos personal din aceasta aprovizionare completa a lui Dumnezeu. Ei solicita – si continua sa solicite – iertarea pacatelor lor, insa ei nu stiu ca Dumnezeu S-a ingrijit de omul vechi, dandu-l mortii, si de un om nou, care sa-i ia locul. In consecinta, viata lor crestina este un ciclu repetitiv obositor: pacatuire – pocainta – primirea iertarii – apoi, iarasi pacatuire … Ei nu au avut niciodata parte de eliberare de sub domnia naturii vechi, pacatoase.

Aceasta analiza a deplinei purtari de grija a lui Dumnezeu in ce priveste pacatul ne indeamna sa facem o evaluare spirituala personala, in care sa ne punem urmatoarele intrebari:

• Sunt pe deplin incredintat ca toate pacatele mele au fost iertate?
• Am fost eliberat de sub domnia vechii mele naturi pacatoase?
• M-am imbracat cu omul cel nou, care este neprihanit si de o sfintenie adevarata?
• Il urmez pe Isus?

O intrezarire a viitorului

As dori sa inchei cu o sumara intrezarire a viitorului, preluata din Apocalipsa, capitolele 7 si 14.

La sfarsitul acestui veac, Dumnezeu va pune deoparte pentru Sine 144.000 de israeliti, urmasi ai lui Mesia (Apocalipsa 14.1-5). Avand numele Tatalui si al Fiului scrise pe fruntea lor, ei se inchina lui Dumnezeu cu un cantec, al carui sunet era ca “un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic” – un cantec pe care nimeni nu-l putea invata.

Ce fel de oameni erau ei?

Caracterul lor era descris in mod clar: ei aveau puritate sexuala, in gura lor nu s-a gasit minciuna si erau fara vina. Cum au dobandit ei un asemenea caracter fara vina? Raspunsul e simplu: “Il urmau pe Miel oriunde mergea El” (versetul 4).

Acest lucru nu trezeste in tine – asa cum trezeste si in mine – o dorinta aprinsa de a-L urma pe Isus mai indeaproape?

Acelasi lucru ni se aplica si noua, ca crestini. Putem avea toata “experienta de teren” imaginabila, dar daca nu am studiat Cartea – daca nu suntem fundamentati pe manualul autorizat – nu vom avea o viata In abundenta. Poti Imbratisa filosofii Intelepte si conceptii nobile despre Dumnezeu cat e ziua de lunga, dar daca nu esti Inradacinat In Cuvantul Sau, cuvintele tale nu sunt vrednice de Incredere. Nu exista o alta cale: viata noastra crestina trebuie cladita pe fundamentul Cuvantului lui Dumnezeu.

In Scriptura exista doua aplicatii ale termenului “Cuvantul lui Dumnezeu”. Una se refera la Biblie (Cuvantul scris al lui Dumnezeu) si cealalta se refera la Domnul Isus Hristos (Cuvantul personal al lui Dumnezeu). Ambele sunt numite “Cuvant al lui Dumnezeu”. Daca dorim sa ne raportam corect fata de Isus, trebuie sa ne raportam corect fata de Biblie. Deci hai sa descoperim autoritatea si puterea Cuvantului lui Dumnezeu.

Cine este sursa?

Cuvantul “autoritate” deriva din cuvantul “autor”. Autoritatea oricarei lucrari consta In autoritatea autorului. Autorul este cel care confera autoritate oricarui lucru pe care Il produce. Deci este important sa cunoastem identitatea autorului Bibliei (2 Timotei 3:16-17).

“Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa Invete, sa mustre, sa Indrepte, sa dea Intelepciune In neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit [complet In ce priveste calificarea] si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.”

Daca doresti sa fii complet si cu totul echipat pentru orice lucrare buna, sursa pentru toate aceste lucruri este Scriptura. Pavel a zis de asemenea: “Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu.” In limba greaca, cuvintele “suflare” si “duh” sunt identice. Deci Pavel spune: “Toata Scriptura este insuflata de Duhul lui Dumnezeu.” Autoritatea In spatele Intregii Scripturi este autoritatea Duhului Sfant. El este de fapt autorul. El foloseste multe instrumente diferite, dar autoritatea Duhului Sfant – care este Insusi Dumnezeu – le conduce pe fiecare.

Pavel specifica de asemenea ca toata Scriptura este inspirata, nu doar cate ceva din ea. Nu ne putem permite luxul de a considera unele pasaje ca fiind mai valoroase decat altele. Duhul Sfant Insusi a declarat ca toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu si ca toata Scriptura este de folos. Nu exista carti pe care le-ai putea lasa deoparte sau pe care le-ai putea considera neimportante. Hai sa nu ne Indreptam atentia doar spre pasajele binecunoscute ale Scripturii si sa gandim ca doar ele au Insemnatate!

Daca doresti sa fii echipat – si sa ramai echipat – trebuie sa te raportezi la Intreaga Scriptura. Vei constata ca vei merge din putere In putere In masura In care vei medita la Cuvantul lui Dumnezeu, Il vei studia si aplica. Domnul Isus a spus ca noi trebuie sa auzim si sa aplicam Cuvantul lui Dumnezeu; nu doar sa-l auzim, ci sa-l auzim si sa-l aplicam.

Poate vei spune: “Dar oamenii care au scris Biblia au fost In multe situatii foarte slabi si supusi greselilor. Si Insasi Biblia consemneaza multe pacate de-ale lor.” Ai dreptate. Cred ca acest lucru este un semn al acuratetii Bibliei: ea consemneaza pacatele oamenilor care au scris-o. Multi oameni din ziua de azi ar omite pacatele lor si ar Incerca sa se prezinte pe ei Insisi ca infailibili. Dar nu si scriitorii Bibliei. Insusi David, care a compus majoritatea psalmilor, a scris despre pacatele sale grave, ca toti sa poata citi despre ele. Deci cum ar putea fi Biblia infailibila daca oamenii care au scris-o sunt supusi greselilor? Exista un raspuns minunat pentru aceasta Intrebare, inclus Intr-un singur verset: “Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lamurit In cuptor de pamant si curatit de sapte ori” (Psalmul 12:6). Aici este descrisa o imagine despre cum purifica oamenii metalul: ei construiesc un cuptor de pamant, aprind un foc In el si apoi pun acolo metalul, pentru a fi curatit. Deci avem trei lucruri In aceasta imagine: cuptorul de pamant, care reprezinta instrumentul uman – doar pamant; focul, care este Duhul Sfant si care purifica argintul – care reprezinta mesajul. Aceasta analogie ne arata cum barbati si femei supusi greselilor pot fi canale pentru a produce un Cuvant al lui Dumnezeu inspirat si plin de autoritate. Pamantul este vasul uman, focul este Duhul Sfant, iar argintul – purificat de sapte ori, absolut pur – este mesajul lui Dumnezeu.

Biblia, cu toate ca a venit prin vase de lut – femei si barbati pacatosi, slabi si supusi greselilor – a fost curatita de sapte ori de focul Duhului Sfant. Ea este In totalitate demna de Incredere.

Domnul Isus si Cuvantul

Trebuie sa tinem seama de atitudinea lui Isus Insusi fata de Biblie, deoarece pentru noi, care suntem ucenicii Sai, El este modelul. Cum Se raporta El fata de Biblie? Hai sa ne uitam la raspunsul pe care l-a dat Intr-o discutie cu liderii evrei: “Daca Legea a numit «dumnezei» pe aceia carora le-a vorbit Cuvantul lui Dumnezeu – si Scriptura nu poate fi desfiintata …” (Ioan 10:35). Aici Isus da Bibliei cele doua titluri pe care ucenicii Sai le-au utilizat de atunci Incolo: Cuvantul lui Dumnezeu si Scriptura. Acolo unde Isus a folosit notiunea “Cuvantul lui Dumnezeu”, El  S-a referit ca acesta vine de la Dumnezeu. El nu vine de la om; el vine din cer, de la Dumnezeu. Si acolo unde Isus a spus “Scriptura”, El S-a referit la cuvantul scris. Dumnezeu a spus multe lucruri care nu au fost consemnate In scris, dar cele care sunt consemnate In Biblie sunt acolo pentru beneficiul nostru personal. Ele contin tot ceea ce trebuie sa stim cu privire la mantuirea noastra. Atitudinea Domnului Isus este rezumata In propozitia: “Scriptura nu poate fi desfiintata.” Nimic nu poate exprima mai complet autoritatea Scripturii ca aceasta propozitie simpla.

Hai sa ne uitam cum a folosit Domnul Isus Scriptura. El este exemplul nostru. Ne vom uita la ceea ce s-a Intamplat atunci cand Isus a fost ispitit de Satan In pustie. Sfarsitul capitolului 3 din Evanghelia dupa Matei relateaza despre botezul lui Isus In Iordan: “De Indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa. Si In clipa aceea cerurile s-au deschis si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu coborandu-Se In chip de porumbel si venind peste El. Si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: «Acesta este Fiul Meu preaiubit, In care Imi gasesc placerea»” (Matei 3:16-17). Tu si cu mine poate ne-am astepta ca, dupa aceste lucruri, Isus urma sa aiba un timp usor. El avea confirmarea amandurora – a Tatalui si a Duhului Sfant – Impreuna cu cea a prorocului Ioan Botezatorul. Dar nu asa a fost sa fie.

Dupa aceasta Intamplare senina si plina de putere, Domnul Isus S-a dus In pustie ca sa posteasca patruzeci de zile si sa fie ispitit de catre Satan. Te rog sa nu-ti imaginezi ca binecuvantarea lui Dumnezeu va face ca viata ta sa fie mereu usoara. De fapt, cu certitudine va face ca viata sa fie mai dificila, deoarece Satan se opune cu mai multa putere oamenilor pe care Dumnezeu i-a uns.

Luca spune ca Domnul Isus a fost condus de Duhul In pustie (Luca 4:1), dar ca la sfarsitul celor patruzeci de zile El a plecat de acolo In puterea Duhului (versetul 14). Atentie la diferenta! Este un lucru sa fii condus de Duhul, si un altul sa te misti si sa actionezi In puterea Duhului. Domnul Isus nu a avut pate de lucrul din urma pana ce nu a avut conflictul cu Satan si a iesti biruitor. Intr-o anumita masura, fiecare dintre noi vom fi nevoiti sa mergem pe aceeasi cale. Vom avea de biruit ispitele si Impotrivirile Inainte de a ne misca In puterea Duhului Sfant.

Cand Satan a venit la Isus In Matei 4, primul lucru cu care L-a ispitit pe Isus a fost Indoiala. In acest mod se apropie Satan aproape Intotdeauna pentru prima oara. El nu va nega imediat Cuvantul lui Dumnezeu. Mai Intai el Il va pune sub semnul Intrebarii sau te va Impinge sa te Indoiesti de el. Ia aminte la primul lucru pe care Satan l-a zis Domnului Isus: “Ispititorul s-a apropiat de El si I-a zis: «Daca esti Fiul lui Dumnezeu, porunceste ca pietrele acestea sa se faca paini»” (Matei 4:3). Tine minte, Dumnezeu tocmai vorbise din ceruri, zicand: “Acesta este Fiul Meu preaiubit.” Dar Satan   L-a provocat pe Isus sa Se Indoiasca de ceea ce auzise de la Dumnezeu. “Daca esti Fiul lui Dumnezeu, atunci fa ceva ca sa dovedesti acest fapt. Fa ca aceste pietre sa devina paini.” “Drept raspuns, Isus i-a zis: «Este scris: ‘Omul nu traieste  numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu’»” (Matei 4:4).

Acest lucru este foarte important. Isus S-a Impotrivit ispitei cu ajutorul Cuvantului scris al lui Dumnezeu: “Este scris!” Sa nu crezi ca esti destul de istet pentru a discuta In contradictoriu cu diavolul; el este mult mai dibaci decat tine. El face aceasta treaba de foarte mult timp. Nu Incerca sa-l convingi cu propriile tale argumente. In schimb, Impotriveste-te lui cu Scriptura. De fiecare data cand Domnul Isus a fost ispitit, El a raspuns cu “este scris”. Si de fiecare data cand El a spus asta, Satan a schimbat subiectul. El stie ca nu are raspuns In fata Scripturii. Nu fi tentat sa-l biruiesti pe Satan cu propria ta Intelepciune. Raspunde-i doar cu Cuvantul scris al lui Dumnezeu. Scriptura este plina de autoritate. Accept-o. Traieste conform ei. Raspunde-i diavolului cu ea. El nu poate da un raspuns Cuvantului scris al lui Dumnezeu. In Efeseni 6:17, Pavel spune: “Luati … si sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu.” Biblia nu te va proteja daca va sta doar Intr-un raft sau chiar si atunci cand se afla pe noptiera ta. Ea lucreaza doar cand o citezi. Trebuie sa o rostesti pentru tine Insuti. Atunci ea devine o sabie ascutita, Inaintea careia Satan bate In retragere. El nu are raspuns la ea. Hai sa ne uitam la ce a spus Domnul Isus despre autoritatea Cuvantului scris al lui Dumnezeu, referitor la ceea ce numim “Vechiul Testament”: “Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Prorocii; am venit nu sa stric, ci sa Implinesc. Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, Inainte ca sa se fi Intamplat toate lucrurile” (Matei 5:17-18).

Cuvantul “iota”, In ebraica moderna, este yod, cea mai mica litera din alfabet. “Frantura de litera” (keraia) este o curba mica, pusa pe o litera, pentru a o diferentia de o litera similara. Acestea sunt cele doua mici semne In textul ebraic scris, si Isus a zis ca niciunul nu vor trece vreodata. El nu a vorbit In acel context despre cuvantul rostit al lui Dumnezeu, deoarece cuvintele “iota” si “frantura de litera” se aplica doar la ceea ce este scris. Deci Isus a confirmat pe deplin autoritatea totala a Cuvantului scris al lui Dumnezeu.

Ceva mai tarziu, aproape de sfarsitul slujirii Sale, Domnul Isus a avut de-a face cu saducheii, care erau liberalii din acele vremuri, oameni care nu acceptau autoritatea Intregii Scripturi. De fapt, ei acceptau doar autoritatea primelor cinci carti ale Vechiului Testament, Pentateuhul. Ei au contestat Invatatura conform careia va exista o Inviere a mortilor si au venit la Isus cu o Intrebare iscusita; Insa Domnul Isus le-a raspuns In felul urmator: “Cat priveste Invierea mortilor, oare n-ati citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, cand zice: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov?» Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii” (Matei 22:31-32).

Observa cum a aplicat Isus acea Scriptura. Acele cuvinte au fost scrise de catre Moise cu paisprezece secole In urma. Ele au fost de fapt cuvintele rostite de Domnul direct catre Moise. Dar Domnul Isus nu a vorbit despre ele ca fiind ceva ce i-a fost spus lui Moise cu paisprezece secole In urma. El a zis: “Oare n-ati citit ce [voua] vi s-a spus de Dumnezeu?” Scriptura nu este niciodata depasita sau Invechita. Ea nu reprezinta doar consemnarile Intelepciunii umane. Ea este inspirata de Dumnezeu! Si chiar daca a fost scrisa cu trei mii de ani In urma, Dumnezeu Inca Iti vorbeste prin ea tie personal, astazi. Aceasta este autoritatea Scripturii, asa cum a fost ea Inteleasa de Domnul Isus.

Autoritatea Noului Testament

Autoritatea Noului Testament este identica cu cea a Vechiului Testament. Sa ne uitam la Domnul Isus si la ucenicii Sai. El Ii pregatea cu privire la plecarea Sa: “V-am spus aceste lucruri cat mai sunt cu voi. Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant, pe care-L va trimite Tatal In Numele Meu, va va Invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu” (Ioan 14:25-26). Autoritatea din spatele celor scrise de apostoli este autoritatea Duhului Sfant. Si Domnul Isus a spus ca va face doua lucruri: “Tot ce nu v-am Invatat, El va va Invata; si tot ce v-am spus si poate ati uitat, El va va reaminti.” Deci consemnarile din evanghelii nu depind de memoria umana, ci depind de adevarul Duhului Sfant.

Printre altele, as vrea sa subliniez ca Isus a Incalcat normele gramaticale pentru a scoate In evidenta ca Duhul Sfant nu este un obiect, un lucru, ci o Persoana. In conformitate cu gramatica limbii grecesti, El ar fi trebuit sa foloseasca genul neutru [In limbile engleza si greaca, el este folosit pentru lucruri – n.tr.], dar El nu a facut-o. In schimb, Domnul Isus a spus “El” [pronume folosit pentru persoane – n.tr.]. Este vital sa Intelegi ca Duhul Sfant este o Persoana si ca trebuie sa te raportezi fata de El ca unei Persoane.

In Ioan 16, Domnul Isus reveleaza o alta caracteristica foarte importanta a Duhului Sfant: “El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit si va va descoperi lucrurile viitoare. El Ma va preamari, pentru ca va lua din ce este al Meu si va va descoperi” (Ioan 16:13b-14).

Duhul Sfant totdeauna Il glorifica pe Isus. Daca vei fi vreodata confruntat cu manifestari spirituale care nu-L glorifica pe Isus, ci dau slava unui om sau unui alt lucru, poti fi sigur ca acela nu este Duhul Sfant. Slujirea suprema a Duhului Sfant este sa-L descopere si sa-L glorifice pe Isus. Biblia ne spune sa cercetam duhurile, si tu poti testa daca un lucru este de la Duhul Sfant, observand daca acel lucru Il glorifica pe Domnul Isus. Daca nu o face – chiar daca suna foarte bine sau spiritual, sau e exprimat cu voce tare si rasunatoare – acel lucru nu vine de la Duhul Sfant, deoarece El nu va glorifica pe altcineva decat pe Isus. Sunt foarte constient de aceasta referitor la mine. Eu Incontinuu ma verific pe mine Insumi, Intrebandu-ma: “Dau eu glorie Domnului Isus sau Incerc sa conving oamenii ca Derek Prince este o persoana importanta?” Derek Prince este doar un pacatos, salvat prin harul lui Dumnezeu.

In Matei 18.18-19 gasim ceea ce eu numesc “centrala energetica a bisericii” – locul intregii puteri si autoritati.

“Adevarat va spun, ca orice veti lega pe pamant, va fi legat in cer; si orice veti dezlega pe pamant, va fi dezlegat in cer. Va mai spun iarasi, ca daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri.”

Eu cred ca aici este vorba de biserica la nivel celular: doi sau trei crestini care sunt adusi impreuna de Duhul in Numele lui Isus. Motivul intalnirii este Numele lui Isus si Cel care-i aduce impreuna este Duhul Sfant. Este viata celulara din care e compusa biserica.

In viata fizica exista principiul conform caruia, atunci cand viata unei celule este deteriorata, trupul se imbolnaveste. Si cred ca acelasi lucru este valabil si pentru Trupul lui Isus, biserica. Daca viata celulei locale este distrusa, intregul Trup nu poate fi sanatos.

In viata celulei se afla nucleul intregii vieti a bisericii, precum si centrul si sursa puterii. Nimeni nu are nevoie de mai multa putere decat ne este promis aici: “Daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri.” Ce altceva in plus ne mai trebuie? Toata puterea este continuta in aplicarea acestui verset.

Ceea ce vreau sa subliniez este faptul ca aceasta promisiune a puterii este incercuita si pazita de o ingradire, si tu nu o poti avea decat daca indeplinesti conditiile. Eu numesc aceasta ingraditura “relatii corecte”. Nimeni nu trece de acea ingradire daca nu traieste in relatii bune cu Dumnezeu si cu oamenii. In versetele 15-17 din acelasi capitol, chiar inainte ca Isus sa faca aceasta promisiune, El vorbeste despre ce ar trebui sa faci daca fratele tau pacatuieste impotriva ta:

“Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau. Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.”

Imediat dupa promisiunea din versetele 18-20, Isus spune pilda cu robul nemilostiv, avertizandu-ne de consecintele teribile de a nu ierta alt credincios (vezi versetele 23-35). Uitandu-ne unde sunt plasate aceste versete, putem deduce ca locul secret al puterii este inconjurat de relatii care sunt puse in ordine.

Robul nemilostiv

Sa privim mai atent la aceasta pilda semnificativa.

Primul rob descris in pilda era dator stapanului sau 10.000 de talanti, sau, in monede actuale, aproximativ 6.000.000 de dolari. Deoarece era incapabil de plata, era pe punctul de a fi aruncat in inchisoare. El a implorat mila stapanului sau, care i-a iertat cu bunavointa intreaga datorie. Dar cand robul a plecat, s-a intalnit cu unul din tovarasii lui de slujba care ii datora aproximativ 17 dolari.

“Plateste-mi datoria,” a cerut omul.

“Nu pot,” a raspuns cel de-al doilea rob.

“Bine, te voi arunca in inchisoare.”

“Asteapta! Voi face rost de cei 17 dolari. Voi plati!”

“Nu,” a raspuns primul rob, “daca nu platesti pe loc, te arunc in inchisoare!”

Bineinteles ca ceilalti robi au fost teribil de socati si au relatat stapanului lor cele intamplate. “Cunosti robul caruia i-ai iertat datoria de 6 milioane de dolari? Cand a iesit din biroul tau, s-a intalnit cu un alt rob care ii datora 17 dolari, pe care acesta nu a putut sa-i plateasca, si prin urmare l-a bagat la inchisoare.”

Biblia ne spune ca stapanul acelui rob a fost foarte manios. Dupa ce l-a chemat la el pe acel rob si l-a intrebat despre cele intamplate, a zis: “Rob viclean!” (versetul 32). Atunci stapanul “l-a dat pe mana chinuitorilor pana va plati tot ce datora” (versetul 34). Ultimele versete spun: “Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau” (versetul 35). Putem vedea ca ultimele versete din aceasta pilda indica in mod clar ca Domnul Isus S-a referit la crestini.

As dori sa subliniez doi factori clari: 1) esecul de a ierta pe altii este rautate. Domnul a zis: “Rob viclean!” [Sau: rau – traducere literala din limba greaca; acelasi cuvant este folosit si pentru "cel rau", adica diavolul – nota trad.] Neiertarea nu este doar pacat, ea este rautate. 2) Robul nemilostiv (sau: neiertator) a fost dat pe mana chinuitorilor. Si Domnul a zis: “Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.” Crestine, daca nu ierti din toata inima pacatele fratilor tai (orice rau, nedreptate, paguba sau datorie), Domnul ne spune ca Dumnezeu ne va trata in acelasi fel cum stapanul  l-a tratat pe robul neiertator, dandu-l pe mana chinuitorilor.

Am ajuns sa inteleg mai bine acest pasaj deoarece pe parcursul slujirii mele am avut de-a face cu o multime de crestini care se aflau in mana chinuitorilor – in chinuri spirituale, mintale sau fizice. Si m-am intrebat: “Doamne, cum se poate una ca asta?” Era vorba de oameni care chemau Numele Domnului, care erau mantuiti si Il recunosteau pe Isus Hristos ca Domn personal. Dar ei se aflau in mana chinuitorilor. Ei erau in mana duhurilor necurate, nu aveau pace sau bucurie, erau plini de teama, mintea lor nu avea liniste si veneau la mine pentru a ma ruga pentru eliberare. Ei nu erau oameni din afara bisericii, erau din interiorul ei! Domnul mi-a zis: “Ei se afla in mana chinuitorilor deoarece Eu i-am dat pe mana lor.” Daca Dumnezeu a dat pe cineva pe mana chinuitorilor, nu exista nici o creatura de pe pamant care ar putea sa-i scape. Nici una! O multime de predicatori incearca asta, si chiar si mai multi oameni ii imboldesc pe predicatori sa o faca, dar fara succes. Daca Dumnezeu te-a dat pe mana chinuitorilor, vei sta acolo pana cand vei indeplini conditiile lui Dumnezeu pentru a iesi din acea situatie. Poate ca dupa rugaciune vei avea parte de o alinare temporara, dar asta-i tot. Nu vei avea parte de adevarata pace si eliberare pana cand nu ai iertat din toata inima pe oricine fata de care ai avut vreodata resentimente sau neiertare. Aceasta este conditia invariabila a lui Dumnezeu. Nu exista o alta cale.

Rugaciune si iertare

Rugaciunea Tatal nostru este un model pentru toti crestinii. Isus a zis ucenicilor Sai care L-au intrebat cum trebuie sa se roage: “Iata dar cum trebuie sa va rugati” (Matei 6.9). Acesta este un model; nu este nevoie sa ne rugam folosind aceleasi cuvinte, dar principiile sunt aceleasi.

Isus ne-a spus sa ne rugam: “Si ne iarta noua greselile [pacatele] noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri” [sau celor ce au pacatuit impotriva noastra] (versetul 12). Nu poti schimba acest fapt. Ai dreptul sa ceri iertare de la Dumnezeu doar in aceeasi proportie cu care i-ai iertat pe altii, insa nu mai mult. Daca tu nu ierti pe altii, nici Dumnezeu nu te va ierta.

Aceasta este singura portiune din rugaciunea Tatal nostru la care Isus a considerat necesar ca trebuie sa insiste: “Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre. Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc nu va va ierta greselile voastre” (Matei 6.14-15). Vreau sa spun cat mai raspicat si mai insistent posibil: daca exista o persoana pe care nu ai iertat-o – nu te amagi singur – tu nu esti iertat de Dumnezeu. Aceasta este sursa tuturor problemelor tale. Nu ai iertare deplina.

In Marcu 11, Domnul Isus a spus urmatoarele cuvinte extraordinare: “Adevarat va spun ca daca va zice cineva muntelui acestuia: «Ridica-te si arunca-te in mare» si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut” (versetul 23). Inca o data: nu exista putere mai mare decat aceasta, este vorba de toata puterea de care avem nevoie. El a adaugat: “De aceea va spun ca orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea” (versetul 24). Poate zici: “Minunat!”

Dar asteapta putin! Urmatorul verset spune: “Si, cand stati in picioare de va rugati, sa iertati orice aveti impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri sa va ierte greselile voastre. Dar daca nu iertati, nici Tatal vostru care este in ceruri nu va va ierta greselile voastre” (versetele 25-26). E foarte clar: daca ai ceva impotriva cuiva, atunci iarta. “Orice aveti impotriva cuiva” nu exclude pe nimeni si nimic.

As dori sa observi ca in Efeseni 1.7, rascumpararea coexista cu iertarea pacatelor: “In El [Hristos] avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau.” Cu alte cuvinte, cand toate pacatele iti sunt iertate, ai parte de binecuvantarile rascumpararii; dar daca exista vreun pacat care nu a fost iertat, atunci nu vei trai din plin binecuvantarile rascumpararii. Daca exista in viata ta pacate care nu au fost iertate, diavolul stie ca are un drept legal sa intervina in viata ta si nu-l vei putea alunga. Poti striga la el, poti chiar sa-l rogi pe predicator sa se roage pentru tine, dar daca el are un drept legal de a ramane, nimic nu-l va indeparta. De aceea nu vei putea primi eliberare pana cand nu ai iertat din toata inima “orice ai impotriva cuiva”.

Ultima cerere din Tatal nostru este o cerere de eliberare. Cea mai exacta traducere spune asa: “Izbaveste-ne de cel rau” (Matei 6.13). Dar nu ai nici un drept sa te rogi aceasta rugaciune daca nu te-ai rugat mai intai: “Si ne iarta noua greselile [pacatele] noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri.” O data ce problema iertarii este incheiata, eliberarea nu mai constituie o problema. Deci tine minte: daca nu ai un duh si o atitudine iertatoare fata de orice persoana, diavolul are un drept legal sa intervina in viata ta.

Sentimentele si vointa

Unii oameni ar putea spune: “Frate Price, nu simt ca pot ierta.” Am vesti bune pentru tine: nu trebuie sa simti; trebuie doar sa decizi. Nu este o chestiune ce tine de sentimente, ci de vointa ta. O mare parte din predicarea contemporana este total gresit directionata deoarece se adreseaza sentimentelor oamenilor, si astfel tot ceea ce produce sunt sentimente. Dar orice predicator pe care Dumnezeu l-a folosit cu adevarat pentru a schimba vieti a predicat adresandu-se vointei oamenilor. Charles Finney a zis: “Nu sunt interesat decat de vointa.” Deci nu trebuie sa simti iertarea; trebuie sa vrei iertarea. Daca esti un copil al lui Dumnezeu nascut din nou, sta in puterea ta sa o faci.

Isus a suflat peste ucenicii Sai si a zis: “Celor ce le veti ierta pacatele, vor fi iertate; si celor ce le veti tine, vor fi tinute” (Ioan 20.23). Daca vei tine pacatele cuiva, esti mentinut in propriile tale pacate si esti legat de acea persoana. Poate ca ai divortat de sotul tau in urma cu 20 de ani, dar daca nu l-ai iertat, esti inca legata de el.

Mi s-a intamplat un lucru amuzant la o mica intrunire. O doamna a venit la mine si mi-a zis: “Frate Prince, vreau sa te rogi pentru mine. Uite, eu locuiesc intr-un cartier unde toti ceilalti vecini sunt bautori de bere. Noi suntem singura familie din vecinatate care nu bea bere. Vreau sa plec din acel cartier.”

Fiecare propozitie rostita de ea a continut cuvantul “bere”. Dupa o vreme i-am spus: “Sora, nu realizezi ca esti o alcoolica in revers? Tu esti tot atat de mult absorbita de bere ca omul care este constrans sa o bea! Daca te vei muta in alt cartier, nu cred ca lucrurile se vor imbunatati deoarece problema nu se afla in oameni, ci in tine.”

Apoi am intrebat de sotul ei: “L-ai iertat?”

“Da,” a raspuns ea. “El a baut bere in trecut, dar acum e mantuit si l-am iertat.”

“E minunat,” am zis. “Mai exista cineva pe care nu ai iertat?”

“Nu am putut sa-l iert pe barman!”

“O,” am zis, “foarte pacat. Daca nu poti sa-l ierti pe barman, atunci nici Dumnezeu nu te poate ierta.” I-am zis sa se aseze si sa se gandeasca daca poate sa-l ierte sau nu pe barman. Dupa aproximativ 15 minute a venit la mine si a zis: “M-am decis.”

“Ce ai de gand sa faci?”

“Il voi ierta.”

Am condus-o intr-o rugaciune: “Doamne, il iert pe barman asa cum vreau sa fiu iertata de Tine.” Cand s-a rugat impreuna cu mine acea rugaciune, povara ei s-a ridicat de la ea. A scos un oftat adanc si a inceput sa planga cu hohote. Nodul a fost desfacut, si zece minute mai tarziu ea a plecat din acel loc, imbratisandu-i pe toti. Ce tipic! Gandeste-te cum e sa lasi ca un barman sa ruineze totul! Si acest lucru este caracteristic pentru multi crestini.

Iertarea este simpla: este un act al vointei si o rostire cu buzele. Tu decizi, tu o rostesti; si asta-i tot! Numeste persoana. “Doamne, il iert pe sotul meu; il iert pe ginerele meu …” Tu o spui si s-a rezolvat. Nu te mai intoarce si nu o mai face din nou. Cand esti ispitit sa o faci, spune: “Doamne, l-am iertat vineri.” Iertarea este deja incheiata.

Daca inca mai ai resentimente, incepe sa te rogi pentru acea persoana. Nu poti avea resentimente si sa te rogi in acelasi timp. Rugandu-te vei inlocui negativul cu pozitivul.

Daca vrei sa fii iertat, Dumnezeu cere ca tu sa-i ierti pe altii. Daca vrei ca rugaciunile tale sa fie ascultate, trebuie sa ierti. Daca vrei sa experimentezi bucuria, pacea si implinirea pe care intentionezi sa le ai ca si crestin, iertarea trebuie sa fie in actiune in viata ta.

Decizia iti apartine! Poti alege ca neiertarea sa-ti ruineze viata, sau poti decide, printr-un act al vointei, sa ierti si sa fii eliberat.

De exemplu, o femeie de 75 de ani, fara nici un fel de ajutor, are o pensie de 70 de euro/luna. Chiria pe care o plateste in locul unde sta este de 50 de euro/luna, fara cheltuieli de intretinere. Aceasta femeie de 75 de ani, primavara, vara si toamna se duce la camp si munceste la diferite ferme pentru a putea avea bani sau mancare cu care sa traiasca. Fara a fi ajutata de catre biserica, pentru ea ar fi imposibil sa traiasca in conditii normale.

Un alt exemplu il constitue un cuplu tanar cu doi copii, a caror salarii sunt oprite de banci! Totul a inceput  din momentul cand copilul lor era in varsta doar de 2 ani a fost la un pas de moarte datorita unor complicatii ale mai multor boli cu care s-a nascut. In cele din urma a trebuit sa fie operat intr-un spital specializat in astfel de probleme. Pentru ca nu au putut face rost de bani suficienti ei au trebuit sa faca credite in banci pentru asi salva copilul. Acum copilul este bine, a crescut si nu mai are probleme, dar pariniti au ramas fara salarii deoarece banca le-a pus interdictie pe salarii. Asa ca fara ajutor din exterior nu pot supravietui!

Acesti oameni nu sunt singurii care au nevoie de painea cea de toate zilele! Noi incercam in functie de posibilitatile noastre sa-i aprovizionam lunar cu alimente de baza pe toate aceste 12 familii. Multe familii traiesc intr-o situatie foarte dificila, avand ca locuinta o singura camera de 16 mp in care convietuiesc laolalta mai multe persoane (in cea mai mare parte, peste 5 membri). Proiectul “Painea cea de toate zilele” are ca scop in mod constant pentru toate familiile de care ne ingrijim daruirea a unui pachet cu alimente de baza in valoare de 30 euro/familie. Daca doriti sa sustine-ti un astfel de proiect va rugam sa ne contactati pentru mai multe informatii.

În cartea sa, C. J. ne conduce prin semnificaţia reală a crucii lui Hristos. Ne duce direct în inima planului lui Dumnezeu de a-Şi salva duşmanii – o umanitate răzvrătită. După cum scrie C. J: “Din pricina inimii pline de dragoste a lui Dumnezeu pentru cei care nu merită decât mânia Sa, El a rânduit şi a oferit un Mijlocitor pentru rezolvarea dilemei divine – un Mijlocitor care, prin sângele Său, avea să realizeze o slujbă deosebită de orice altă slujbă de mijlocire. În taina milei Sale, Dumnezeu – parte nevinovată şi ofensată – dă morţii pe Fiul Său, pentru a satisface mânia Sa dreaptă şi pentru a scăpa partea vinovată de această mânie.”

Nu se poate descrie mai clar scopul mântuitor al lui Dumnezeu. Această descriere este bazată pe Scriptură în mod minunat (vezi Romani 3:21-28!) şi arată direct înspre mila lui Dumnezeu pentru păcătoşi. Desigur, acest lucru ne duce imediat la crucea lui Hristos şi la semnificaţia ei pentru noi. El ne explică motivul pentru care vestea bună a crucii este infinit bună şi îţi arată cum poţi afla harul lui Dumnezeu prin mesajul crucii.

Dar trebuie să fiu sincer cu tine. Uneori C. J. este iritant. Este foarte intransigent cu păcatul şi foarte sincer referitor la faptul că nu putem face nimic pentru a merita mântuirea. Această carte îi va smeri pe cei mândri. Dar, aceasta este puterea crucii. Mândria este unul dintre primele lucruri la care trebuie să renunţăm dacă dorim să trăim o viaţă focalizată pe cruce. După cum v-am spus, această carte nu este sigură. Crucea este letală pentru mândrie.

De asemenea, C. J. vrea să învăţăm să celebrăm crucea ca fiind mijlocul mântuirii noastre. “Bucuraţi-vă în Mântuitorul care a venit să mântuiască pe cei mai păcătoşi dintre păcătoşi” ne îndeamnă el. “Lepădaţi bagajul condamnării şi îngenuncheaţi în închinare la picioarele Celui care a purtat păcatele noastre. Vărsaţi lacrimi de uimire.”
Te pot asigura că citirea acestei cărţi va fi o experienţă emoţionantă. Totuşi, crucea lui Hristos reprezintă tocmai fundamentul mântuirii noastre. Ceea ce a făcut Hristos pentru noi murind pe cruce trebuie să îi mişte pe credincioşi până în adâncul fiinţei lor. În acelaşi timp, C. J. ne avertizează cu privire la încrederea acordată emoţiilor ca barometru al experienţei noastre creştine. El ne învaţă cum să trăim o viaţă creştină matură, focalizată pe cruce şi în credincioşie faţă de Hristos. Unele cărţi descriu realitatea obiectivă a crucii fără să explice cum ne transformă crucea viaţa de zi cu zi. Un număr şi mai mare de cărţi comit greşeala opusă, încercând să vorbească despre semnificaţia crucii, evitând în acelaşi timp orice explicaţie biblică a modului în care Dumnezeu mântuieşte păcătoşii prin crucea lui Hristos.

C. J. Mahaney întreţese minunat aceste adevăruri şi ne conduce la puterea transformatoare a crucii. C. J. este un prieten drag al meu, şi te pot asigura că trăieşte ceea ce scrie. Acesta este motivul pentru care el este un lider creştin influent şi acesta este motivul pentru care te vei regăsi în cuvintele sale. După cum am spus, această carte este un manifest menit să îţi întoarcă lumea cu susul în jos. Fie ca Dumnezeu să te binecuvânteze prin citirea ei.

Te miri de ce succesul vine cu uşurinţă la alţii, dar pe tine pare să te ocolească? Situaţia ta financiară este în marea majoritate a timpului exact ca şi nişte monede puse într-un buzunar rupt? Dacă da, atunci toate acestea pot fi semne clare ale activităţii unui blestem.

Derek Prince, inspirându-se din Sfânta Scriptură şi din experienţele din viaţa reală, te va ajuta să înţelegi cauzele blestemelor (activităţi oculte, păcate ascunse, abuzuri, abandon, chiar şi păcate ale unei generaţii precedente). Tot în cartea de faţă te va învăţa cum să ajungi să fii eliberat de blestemele pe care le-ai descoperit ca fiind active şi la lucru în viaţa ta, astfel încât să poţi începe să te bucuri de destinul şi de beneficiile binecuvântărilor pe care Dumnezeu le-a plănuit pentru tine.

Peste 1,6 milioane de cititori au beneficiat de învăţătura acestei cărţi şi o mare parte dintre ei au căpătat o nouă înţelegere spirituală despre învăţăturile Sfintei Scripturi, fapt ce le-a transformat întreaga viaţă.

Ediţia de faţă este una revizuită şi lărgită, iar fiecare capitol este urmat de un ghid de studiu – pentru tine însuţi sau pentru un grup mic – cuprinzând întrebări recapitulative, o secţiune cu aplicaţii practice şi un verset de memorat.